Preconceptia

Multi dintre dintre viitorii parinti se gandesc la viitorul lor copil incepand cu momentul in care prezenta sarcinei devine evidenta. Uneori se intampla de la sine, chiar si mamicile fiind luate prin surprindere de aflarea unei astfel de vesti. Alteori sarcina se lasa asteptata, straduintele celor doi acoperind durata a ani de zile. Exceptand factorii medicali, preconceptia sau momentele premergatoare conceptiei si a sarcinii in sine sunt si ele foarte importante in ansamblul proceselor legate de acest eveniment major din viata unui cuplu, venirea pe lume a unui copil. Factori psihologici pot crea un mediu prielnic pentru o sarcina sau pot distruge chiar din faza incipienta sansele ca femeia sa ramana insarcinata.

S-au scris multe carti sau articole in reviste de specialitate pe aceasta tema, s-au organizat multe workshop-uri si seminarii, precum si asa zisele invataturi populare fiind in multe situatii de neocolit. Pe toate caile se incearca pregatirea psihica a viitoarei posibile mame. Dar, intr-un final, ramane la latitudinea ei daca va ramane insarcinata sau nu in momentul pe care si l-a ales.Toate aceste incercari au menirea doar de a o pregati pe femeie sa devina mama. Daca si cand o sa devina sta in definitiv in puterea ei constienta dar mai ales subconstienta.
Factorii psihologici care determina reactiile organismului isi pastreaza si astazi o apreciabila doza de mister, de necunoscut, exemplele de reactii uimitoare in fata unor evenimente la fel de uimitoare fiind destul de popularizate. Felul in care creierul alege tipul de comportament verbal sau gestual intr-un anumit moment surprinde chiar persoana in cauza. Este ceva normal ca o dorinta manifestata in mod constient sa exprime de fapt o frica fata de acea dorinta. Altfel spus, chiar daca o femeie sustine cu toata convingerea ca vrea sa devina mama, este posibil ca subconstientul ei sa se opuna. De vina pentru aceasta stare de ambiguitate nu este de fiecare data femeia de astazi ci trebuie mers mai in adancul psihicului ei. Foarte posibil sa fie copila din urma cu cativa ani sau adolescenta de ieri cea care nu da voie ca femeia sa ramana gravida. Este posibil ca un moment deosebit de tensionat legat intrucatva de nastere sa fi avut o influenta atat de mare asupra copilei sau adolescentei incat persoanei responsabile de astazi sa-i fie foarte greu chiar si acum sa depaseasca acel moment.
O alta situatie probabila de esec ar putea fi dorinta atat de mare a femeii de a deveni mama incat, paradoxal, se inhiba singura prin crearea unor situatii ipotetice privitoare la sarcina, situatii legate de obicei de anticiparea intr-o modalitate nerealista a viitorului.
Un alt aspect, tot in legatura cu factorii psihologici care influenteaza adoptarea unei sarcini in mod natural, este ilustrat de dorinta femeii exprimata doar la nivel declarativ, in realitate ea nedorindu-si acest lucru. Aceasta stare de fapt se datoreaza unor cauze care tin de prezent si oarecum de viitor. Printre acestea regasim presiunea pe care societatea o exercita asupra psihicului femeii, prin obligatia de a avea un copil, teama de a nu isi ideparta barbatul print-un refuz spus raspicat sau chiar frica de sarcina, de transformarile si durerile care au loc la nivelul intregului corp.
Multi dintre medici isi dau seama de gravitatea unei astfel de situatii si recomanda un consult psihologic inaintea oricarui alt demers. Pentru ca aceste lucruri nu trebuie blamate inainte de a fi intelese in primul rand de catre cei doi soti.