Animalul de casa si copiii

Este foarte greu pentru cineva care a crescut in casa sau in curte cu un animal de companie (caine, pisica, hamster etc.) sa conceapa viata fara un astfel de prieten la fel cum unei persoane care a copilarit fara un astfel de prieten ii este greu sa inteleaga de ce este atat de importanta o astfel de vietate. Frumusetea, blandetea sau alte caracteristici ale acestor prieteni devotati, docili si destoinici poate fi vazuta si ca sursa de boli, infectii, mizerie sau deranj fonic. Care va fi reactia voastra, ca parinti, daca, la un moment dat, copilul vostru, de cele mai multe ori sub imperiul unui impuls de moment, va dori sa aiba in preajma lui un animal de companie, iar voi va situati intr-una din cele doua extreme amintite mai sus. Gasirea unei cai de mijloc in fata unei astfel de dileme este o grea incercare pentru aproape oricine.

Argumente pro

Prezenta unui animal de companie in viata copilului vostru dar si a voastra va fi cu siguranta un catalizator ce va strange in jurul lui sentimente bune si curate. Un caine sau o pisica se vor dovedi a fi cei mai de incredere si loiali prieteni, cei mai tacuti confidenti dar si niste aparatori feroce a ceea ce ei iubesc neconditionat la nivel instinctiv. Tratati cu incredere si devotiune aceste animale vor raspunde cu aceeasi solitudine chiar si atunci cand, din varii motive, micutul vostru va uita sa le arate un semn de prietenie. Intotdeauna veseli si dornici de joaca se vor gudura sau vor miorlai pe langa picioare cu aceeasi incredere nestramutata in priviri. Chiar daca nu au deprins limbajul oamenilor ei vor sti sa se faca intelesi atunci cand le este foame sau sete, cand vor dori sa-si faca nevoile sau cand vor suferi.

Si cine altcineva decat prietenii lor cei mai buni vor afla primii. Sentimentele de afectiune si grija se vor dezvolta in ambele sensuri. Copilul va ajunge sa cunoasca in detaliu reactiile companionilor sai. Latratul, scheunatul sau miorlaitul le vor fi indeajuns de familiare incat sa stie exact ce vor necuvantatoarele, dar totusi atat de expresivele, dragi lor. Legaturile afective care se vor crea intre animale si copil vor fi la fel de trainice ca intre copil si parinti pe durata intregii vieti a celor care vor inceta sa bucure tineretea fostilor copii putin cam prea devreme.

Argumente contra

Surse constante de boli, animalele de companie se pot dovedi, in unele cazuri, mai mult dusmani decat prieteni, fara voia lor, desigur. Parazitii care vietuiesc in blana lor deasa, saliva pe care o imprastie prin toata casa (cainii sunt cei vizati de acest aspect), precum si microbii pe care ii aduc in casa atunci cand ies afara sunt surse permanente de nemultumire pentru o persoana care iubeste curatenia si ordinea mai mult decat orice altceva. Grija unui culcus confortabil, pe care oricum nu-l folosesc, precum si ladita sau vasul cu nisip pentru satisfacerea nevoilor care trebuie curatat zilnic sunt alte incercari peste care nu se poate trece.

Care este alegerea corecta

Multi dintre noi, adultii preocupati de grija zilei de maine, am uitat cu desavarsire cum este sa fi copil. Ignoram sau ascundem cu buna stiinta sentimente si trairi care, consideram noi, ne-ar face sa aparem in fata copilului nostru ca persoane tematoare, nesigure pe propriile puteri sau indecise. Indiferent care ar fi alegerea noastra ar trebui sa i-o explicam copilului pe intelesul lui. Argumentele rationale vor fi intr-un final acceptate. Procedand in felul acesta copilul va intelege care sunt limitele in interiorul carora se poate desfasura, nu se va considera dat la o parte, nu va considera ca este mic sau respins. In cazul unei acceptari trebuiesc stabilite o serie de responsabilitati de la care, voi ca parinti, nu veti face niciodata rabat. Se exclud de aici cazurile si situatiile exceptionale.

Animalele, in special cele de companie, ne invata in fiecare zi arta convietuirii si supravietuirii. Dotate cu simturi exceptionale ele strabat, alaturi de noi, zilele caniculare de vara sau noptile reci de iarna pline de optimism si jovialitate. Sa le urmam!